Informatii utile

Strategii ale DGASPC Iasi

VEZI PDF - Strategia judeÅ£eană pentru protecÅ£ia, integrarea ÅŸi incluziunea socială a persoanelor cu handicap în perioada 2007-2013

Strategia Directiei Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Iasi
privind dezvoltarea serviciilor sociale 2006-2013.

I. Contextul national

a) Consideratii generale

In legislatia romana, serviciile sociale sunt definite drept “ ansamblul complex de masuri si actiuni realizate pentru a raspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, in vederea prevenirii si depasirii unor situatii de dificultate, vulnerabilitate sau dependenta pentru prezervarea autonomiei si protectiei persoanei, pentru prevenirea marginalizarii si excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale si in scopul cresterii calitatii vietii”.
Actuala legislatie, elaborata de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei  a dorit sa realizeze un cadru general de organizare si gestionare a serviciilor sociale adresate tuturor persoanelor aflate in situatii de vulnerabilitate. (Legea nr.705/2001 privind sistemul national de asistenta sociala si, ulterior prin Ordonanta Guvernului nr.68/2003 privind serviciile sociale, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.515/2003, cu modificari si completari ulterioare)
    In prezent, programul de reforma in domeniul asistentei sociale si, implicit, a sistemului de servicii sociale, se afla in plin proces de implementare. Se are in vedere crearea unui nou cadru institutional, infiintarea Inspectiei Sociale si a Observatorului Social, modificarea si completarea legislatiei secundare, toate aceste obiective fiind prevazute in proiectul unui nou act normativ referitor la sistemul national de asistenta sociala.  
                                                                                                                   
b) Principalele caracteristici de dezvoltare a serviciilor sociale, la nivel national

•    Serviciile sociale sunt clasificate in doua mari categorii: servicii sociale cu cararacter primar si servicii sociale specializate, ambele categorii avand un carácter proactiv;
•    In raport de complexitatea situatiei, serviciile sociale pot sa fie furnizate in sistem integrat, prin asocierea serviciilor medicale, educationale, de locuire si de ocupare in munca la serviciile sociale;
•    Sunt definite atributiile autoritatilor administratiei publice locale; in principal:
La nivel judetean:
•    Elaborarea planurilor si programelor judetene in vederea dezvoltarii si diversificarii serviciilor sociale, in functie de nevoile identificate si la nivel local si in conformitate cu strategiile sectoriale;
•    Dezvoltarea si diversificarea gamei de servicii sociale in functie de nevoile identificate si resursele disponibile;
•    Infiintarea, administrarea si finantarea serviciilor sociale specializate, adresate tuturor categoriilor de persoane vulnerabile;
•    Elaborarea planului anual de dezvoltare a serviciilor sociale, precum si a bugetului aferent acestuia
La nivel de primarie
•    Identificarea si evaluarea nevoilor si situatiilor care impun furnizarea de servicii sociale;
•    Dezvoltarea si administrarea serviciilor sociale primare, in functie de nevoile locale
•    Promovarea parteneriatelor cu alti furnizori de servicii sociale;
•    Elaborarea planului comunitar de dezvoltare a serviciilor sociale si a bugetului aferent acesteia
•    A fost creata o singura structura, la nivel judetean, responsabila cu gestionarea problematicii grupurilor vulnerabile: directia generala de asistenta sociala si protectia copilului (incepand cu luna ianuarie 2005);
•    Au fost elaborate primele acte normative privind acreditarea furnizorilor de servicii sociale;
•    Au fost elaborate standardele pentru majoritatea serviciilor sociale destinate copilului in dificultate, persoanelor cu handicap, precum si standardele minimale generale de calitate;
•    A fost elaborat un nomenclator al serviciilor sociale, precum si modele standard de contracte intre furnizori si beneficiari si intre autoritatile locale si furnizori din sectorul non-profit
•    Au fost implementate o serie de programe cu finantare internationala destinate formarii personalului care activeaza in cadrul serviciilor publice de asistenta sociala de la nivelul autoritatilor locale
•    Au fost elaborate si implementate scheme de grant-uri pentru finantarea proiectelor locale de servicii sociale, prin programe de interes national, dar si prin programe internationale (Phare, Departamentul de Dezvoltare Internationala al Marii Britanii, Banca Mondiala )
•    Continua programul de subventionare, de la bugetul de stat, a organizatiilor neguvernamentale care activeaza in domeniul serviciilor sociale.

c)    Probleme cheie privind dezvoltarea de perspectiva a serviciilor sociale

Dezvoltarea sistemelor de servicii sociale trebuie sa se realizeze in relatie cu o serie de criterii de eficienta si eficacitate. Principalele directii de actiune se refera la:
•    Dezvoltarea pietei mixte de servicii – politicile in domeniu au in vedere nivelul de contributie din partea a patru sectoare, pentru a sustine un sistem adecvat de servicii sociale ( familie, stat, sector nonguvernamental si privat –cu profit)
•    Modernizarea sistemelor de servicii sociale;
•    Dezvoltarea sistemelor de servicii integrate;
•    Participarea beneficiarilor si libera alegere;

II Cotextul judetean

a)    Consideratii generale
La nivelul judetului Iasi principalii furnizori de servicii sociale si prestatii sociale sunt: Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, Directia de Munca, Familie si Solidaritate Sociala, reprezentanti ai primariilor din mediul rural si urban, organizatii neguvernamentale, biserica, alte organizatii publice sau private. Aceste institutii au demarat proiecte care au dus la dezvoltarea serviciilor de asistenta sociala. Capacitatea lor de a initia si derula servicii de asistenta sociala este diferita de la o comunitate la alta existand factori economici, politici, sociali, de mediu care influenteaza procesul de dezvoltare. 
Retaua de servicii sociale este distribuita inegal la nivelul judetului Iasi. Exista comunitati care nu ofera nici un serviciu social dar ofera prestatii sociale. Serviciile sociale au fost dezvoltate in ultimii ani in zona urbana si in cele mai multe cazuri la initiativa institutiilor statului sau a organizatiilor neguvernamentale. Putine comunitati din zona rurala  au dezvoltat servicii sociale, cu personal calificat in domeniul asistentei sociale.                        

b)    Analiza diagnostic a situatiei actuale in domeniul serviciilor sociale la nivelul judetului Iasi
a.    Puncte tari
- Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Coilului, infiintata incepand cu 1 ianuarie 2005, este singura structura la nivel judetean, responsabila cu gestionarea problematicii grupurilor vulnerabile;
- Au fost elaborate strategii sectoriale privind dezvoltarea serviciilor sociale specializate, adresate tuturor categoriilor de persoane vulnerabile; ( Strategia DGASPC privin protectia si promovarea drepturilor copilului, Strategia DGASPC privind protectia persoanelor adulte cu handicap, a persoanelor de varsta a III-a , a altor categorii de persoane adulte in dificultate )
- Elaborarea de palnuri judetene de actiune (ex: Planul de actiune al DGASPC cuprins in Programul operativ de dezvoltare economico-sociala al judetului Iasi, etc) in vederea dezvoltarii si diversificarii serviciilor sociale, in functie de nevoile identificate la nivel local si in conformitate cu startegiile sectoriale (actiuni concrete, cu termene de realizare si responsabili)
- A fost dezvoltata si diversificata reteaua de servicii sociale existenta la nivel judetean. Astfel, DGASPC ofera urmatoarele tipuri de servicii sociale:

A Servicii destinate protectiei copilului
•    Centre de plasament de tip clasic rezidential/  de tip familial  (7unitati)
•    Centre de plasament pentru copilulu cu handicap (11 unitati)
•    Centru de calificare a tinerilor la locul de munca
•    Centre de ingrijire si recuperare de zi pentru copilul cu nevoi speciale (8 unitati)
•    Centre de ingrijire de zi pentru copilul din comunitate ( 4 unitati)
•    Centru de primire în regim de urgenţă
•    Centru maternal « Maternus »
•    Serviciul pentru situatii de urgenta;
•    Serviciul de evaluare complexa a copilului / Comisia de expertiza medicala pentru copil
•    Serviciul Protectie Rezidentiala
•    Birou pt probleme de tip familial ale copilului, plasament, adoptie
•    Serviciul asistenta maternala
•    Serviciul de consiliere si spijin   parinti si copii
•    Birou de  monitorizare asistenta si sprijin a femeii gravide predispusa la abandonul copilului
•    Centru de sprijin a integrarii/ reintegrarii copilului in familie
•    Serviciul de recuperare si tratament ambulator pentru copii cu handicap din comunitate
•    Serviciul de primire in regim de urgenta mama si copil abuzat
•    Serviciul de primire in regim de urgenta a copilului de varsta 0-4 ani aflat in dificultate

B. Servicii destinate persoanei adulte aflate in dificultate
•    Centrul de ingrijire si asistenta Hirlau
•    Centrul de asistenta si protectie a victimei traficului de persoane
•    Centrul social pentru ocrotirea femeilor victime ale violentei domestice
•    Serviciul pentru persoane adulte in dificultate
•    Serviciul de Expertiza Medicala
•    Serviciul pentru persoane cu handicap
* O situatie detaliata cu tipurile de servicii oferite pe tipuri de beneficiari se afla in Anexa

- Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului este principalul furnizor de servicii sociale la nivel judetean,  cu o activitate în dezvoltare care justifică alocarea de resurse umane ÅŸi  materiale;
- Cresterea performanÅ£elor Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului: numarul mare de  beneficiari (copii/ persoane adulte in dificultate), reteaua mare de asistenti maternali profesionisti (peste 1100) extinsa la nivelul intregului judet, ect.

Situatia copiilor aflati in masuri de protectie speciala

PENTRU PREVENIREA CAZURILOR DE ABANDON DIRECTIA GENERALA DE ASISTENTA SOCIALA  SI  PROTECTIA COPILULUI a diversificat si multiplicat  gama de servicii sociale oferite de la sprijin material in vederea mentinerii copilului in familia  naturala pana la centre de zi (84 beneficiari CZ, 346 beneficiari CZH), servicii de consiliere parinti (peste 800 de beneficiari in 2005), planning familial (peste 1000 de beneficiari in 2005), monitorizarea femeii gravide predispuse la abandonul copilului (peste 100 de beneficiari in 2005) Centrul Maternal. (21 cupluri mama-copil si 4 femei gravide -beneficiari in prezent)

PPREVENIREA ABUZULUI SI A NEGLIJARII DE DE ORICE FEL 
•    Biroul Protectia copilului abuzat – 47 de cazuri active ;80 de copii beneficiari
•    Centrul de Trafic pentru Copilul Traficat, infiintat  in martie 2005, ce a avut pana in prezent 7 beneficiari – 2 cazuri active
•    Asistentii sociali ai Compartimentul Protectia Copilului Delincvent sunt implicati în rezolvarea problemelor locale privind delincvena juvenila –38 situatii de instituire a masurii de supraveghere specializata ; 120 cazuri in lucru in prezent

Protectia  persoanelor cu handicap / persoane adulte in dificultate

1 Serviciul Persoane adulte in dificultate – peste 1000 de cazuri instrumentate in anul 2005 (persoane varstnice, persoane cu handicap, persoana ce reclama aplicarea Legii 416/2001, persoane fara adapost, persoane victime ale violentei domestice, victime ale traficului de persoane) 
2. Serviciul Persoane cu Handicap/Comisia de Expertiza Medicala a Persoanelor cu Handicap pentru Adulti- acorda protectie speciala persoanelor cu handicap din judetul Iasi, in baza OUG 102/1999, modificata si aprobata prin Legea 519/2002, modificata ulterior prin Legea nr. 343/2004. In evidenta serviciului se afla un numar de 11575 persoane cu handicap

Institutii  de protectie de tip rezidential pentru persoane adulte cu handicap
–  CIA Harlau  -358 beneficiari

Managementul DGASPC, garanteaza relatii de colaborare bune cu consiliile locale ÅŸi cu alti  actorii sociali  (indivizi/grupuri, privat/public, profit/non-profit).

Punerea in aplicare a legislatiei intrata  in vigoare de la 1.01.05 privind standardele minime obligatorii aprobate (transferul serviciilor sociale primare la nivel local, licentierea serviciilor sociale , aplicarea S.M.O.in institutii rezidentiale) In acest sens, centrele de zi comunitare (Tomesti, Ciurea, Voinesti, Andrieseni, Cotnari si Lungani) au fost preluate de catre comunitatile locale conform Hotararii Consiliului Judetean Iasi nr.79/10.05.2005, DGASPC acordand in continuare sprijin de specialitate (suport informational, instrumente de lucru, etc)  in vederea infiintarii de centre de zi la nivelul tuturor comunitatilor locale din judetul Iasi

Au fost elaborate si implementate proiecte de dezvoltare de servicii sociale la nivel judetean cu finantare prin programe de interes national, dar si prin programe internationala (Phare. Banca Mondiala, UNICEF)
Ex. De proiecte derulate:
•    Crearea unui centru de tip Hospice pentru copii bolnavi HIV/ SIDA aflati in faza terminala, finantare Fond Global, 182.000. USD
•    Formarea de asistenti maternali profesionisti specializati in ocrotirea copiilor cu nevoi speciale, Finantare A.D.R.N.E, 32.600 Euro;  (au fost formati 67 de asistenti maternali  pentru ocrotirea copilului cu nevoi speciale pe proiect; in prezent 163 de asistenti maternali ocrotesc copii cu nevoi speciale)
•    Închiderea CP Primaverii IaÅŸi , institutie de tip vechi prin crearea unor alternative de tip familial, buget total  290.000 Euro ( 7 apartamente cu un numar de 43 copii)
•    Crearea unui complex de servicii destinat copilului cu deficienta mintala ( CA Rosetti ) Servicii oferite: Centru saptamanal, centru de consiliere si sprijin parinti, finantare ANPDC, 179.000 Euro
•    Dezvoltarea serviciilor sociale in judetul Iasi, reevaluarea asistentilor maternali si a copiilor ocrotiti ; 10cursuri de educatie parentala  (450 de copii si 375 de asistenti maternali din mediul rural monitorizati pana in prezent in cadrul acestui proiect.) Formarea membrilor structurilor comunitare consultative, finantare UNICEF ( in localitatile Belcesti, Dobrovat, Lungani, Raducaneni si Scobinti – 1 intalnire in cadrul DGASPC)
•    Crearea unu centru rezidential specializat  pentru copilul care savarseste fapte penale dar un raspunde penal – in cadrul programului “ Rolul echipei pluridisciplinare in circuitul penal al minoruluii- Copilul intre masurile administrative si cele judiciare” – finantare UNICEF ( 25 de beneficiari)
•    Centrul de Excelenta pentru copiii supradotati din mediul rural – finantare proprie ( 16 beneficiari in prezent)
•    « Crearea unui centru social pentru ocrotirea femeilor victime ale violentei domestice » cu un buget de 1.340.000.000 lei din care contributia Consiliului Judetean Iasi este de 162.740.000 lei . Proiectul  are ca scop prevenirea si combaterea fenomenului violentei domestice.
•    « Crearea centrului de asistenta si protectie a victimelor traficului de persoane », cu un buget de 1.460.000.000 din care contributia Consiliului Judetean  este de 460.782.000. lei. Proiectul  a avut drept scop nevoia de a oferi asistenta profesionista pentru reabilitarea si reintegrarea psihosociala a victimelor traficului intern si extern de fiinte umane din orasul si judetul Iasi, centrul avand capacitate de 30 locuri
•    In colaborare cu Fundatia EuroEd se deruleaza proiectul « Leonardo Da Vinci - Program de instruire vocationala comunitara » cu un buget de 18.201 euro. Proiectul are ca scop formarea angajatilor in domenii ca : managementul cazurilor sociale, abilitati de comunicare, familiarizarea cu internetul, cunoasterea unei limbi straine.
•    Restructurarea Centrului de Ingrijire si Asistenta Harlau prin crearea unor alternative la institutionalizare pentru persoanele cu dizabilitati, Finantare Phare , 535.000 Euro Se vor crea 2 centre:
•    Centrul de ingrijire si asistenta pentru persoanele imobilizate la pat din C.I.A. Harlau. Constructia se va ridica pe un teren pus la dispozitie Primaria Harlau; capacitatea centrului va fi de 50 de persoane;
•    Centrul de integrare prin terapie ocupationala Popricani, care se va realiza prin reabilitarea fostului CP Popricani In acest centru se vor desfasura activitati cu profil agro-zootehnic de catre persoanele cu handicap; capacitatea centrului va fi de 42 persoane;
•    Crearea  centrului de formare profesionala pentru persoanele cu handicap din Harlau – REVIS, proiect realizat in colaborare cu Fundatia ASED si Asociatia Spehra –Elvetia. Cost total proiect 13.000.000.000 ROL
•    Dezvoltarea retelei de asistenta sociala primara, proiect realizat in colaborare cu Fundatia SERA care a avut in cedere crearea de centre de consiliere si sprijin parinti in localitatile Scobinti, Al.I. Cuza, Grajduri, Mosna si Ciortesti precum si angajarea de asistenti sociali comunitari in localitatile cu nevoi deosebite

Dezvoltarea parteneriatului  public – privat, demararea de proiecte comune cu organizatii neguvernamentale care activeaza in domeniul serviciilor sociale
ExistenÅ£a unui numar mare de ONG –uri ce prestează servicii în domeniul asistenÅ£ei sociale;
Existenţa pe piaţa forţei de muncă a judetului Iasi a unui număr mare de persoane calificate pentru domeniul asistenţei sociale;
Posibilitatea de a stabili parteneriate strategice cu universitaţile din municipiul Iasi in vederea realizarii unor studii privind identificarea nevoilor de servicii sociale la nivelul judetului;
Actualul cadru legislativ stabileste conditiile de externalizare a serviciilor sociale precum si criteriile de baza privind contractarea serviciilor sociale

b.    Puncte slabe

O serie de disfunctionalitati se inregistreaza in prezent, cu privire la modul de organizare si functionare a serviciilor sociale  la nivelul judetului Iasi:
- Repartizarea neunitara a serviciilor la nivelul judetului; mari diferente intre mediul urban si rural cu privire la gradul de dezvoltare a retelei publice si private de servicii sociale;
- Suprapunerea de responsabilitati intre diferite structuri de la nivel judetean/local;
- Dezechilibre create in interiorul sistemului in relatie cu diverse categorii de beneficiari ( slaba dezvoltare a serviciilor destinate persoanelor varstnice, persoanelor fara adapost, etc)
- Slaba dezvoltare a retelei de servicii sociale primare la nivelul comunitatilor locale; numarul redus de personal specializat in domeniul asistentei sociale la acest nivel ( Din cei 138 de asistenti sociali comunitari de al nivelul a 97 de consilii locale doar 5,7% au studii de specialitate)
- Lipsa unei corespondente, din punct de vedere calitativ si cantitativ, intre resursele  materiale si umane disponibile  si necesarul de servicii sociale adaptate nevoilor beneficiarilor;
- Lipsa unui sistem clar de finantare care sa permita continuitatea serviciilor;
- Limitarea activităţii în domeniul serviciilor sociale doar la cazuri pe care legea le indică în mod specific, deÅŸi sunt ÅŸi alte categorii care ar merita atenÅ£ie din partea ofertantilor de servicii sociale;
- Lipsa unui plan de comunicare cu furnizorii de servicii sociale la nivel judetean – în vederea realizării unei strategii de intervenÅ£ie unitară care să permită o mai bună coordonare a servciilor de asistenţă socială la nivel de comunitate (gestionare ÅŸi distribuire mai eficientă a resurselor ÅŸi serviciilor la nivelul comunităţii);
- Lipsa unei baze de date comune cu toÅ£i prestatorii de servicii sociale care activează în domeniu;
- DeficienÅ£e în asigurarea accesibilităţii persoanelor cu dizabilităţi la nivelul întregului judet;
- Lipsa unor studii sau analize la nivelul fiecarei comunitati cu privire la problemática sociala;
- Lipsa unui sistem de informare preventivă sau a unui sistem de intervenţie rapidă pentru categoriile expuse la risc maxim, la nivelul intregului judet;
- Responsabilitate scăzută a actorilor sociali (indivizi/grupuri, privat/public, profit/non-profit).

c.    Obstacole
- Servicii sociale insuficiente ca numar si capacitate, inegal dezvoltate si diversificate fata de nevoile sociale identificate in special la nivelul comunitatilor locale;
- Consultarea nesistematica  intre furnizorii de servicii sociale publici si privati si beneficiari pentru identificare nevoilor de servicii sociale si a modalitatilor cele mai adecvate de raspuns la aceste nevoi;
- Resursele financiare insuficiente;
- Dificultatea in organizarea unui sistem real si eficient de servicii sociale rezida si in faptul ca ele trebuie sa raspunda nevoilor cetatenilor , nevoi care se schimba permanent in functie de o multitudine de factori (economici, sociali, demografici, etc)



d.    Oportunitati
- Interesul autoritatilor judetene si locale in programele de dezvoltare comunitara, inclusiv in domeniul serviciilor sociale;
- O mai stransa colaborare intre diferitele institutii cu atributii in domeniul serviciilor sociale

III Scopul strategiei judetene de dezvoltare a serviciilor sociale

Strategia judeteana de dezvoltare a serviciilor sociale are in vedere stabilirea liniilor directoare si a unui cadru institutional coerent in scopul de a crea un sistem unitar si comprehensiv de servicii sociale la nivelul judetului Iasi, capabil sa asigure incluziunea sociala a tuturor categoriilor vulnerabile, precum si sa contribuie la cresterea calitatii vietii persoanei
Aceasta strategie, conceputa pe baza analizei sistemului actual, are scopul de a spori accesibilitatea, de a îmbunatati calitatea si de a asigura o distributie echitabila a serviciilor sociale la nivelul judetului. Obiectivul strategiei este acela de a raspunde nevoilor grupurilor vulnerabile, prin participarea acestora la dezvoltarea serviciilor sociale. Strategia va avea în vedere politicile la nivel national, judetean si local si va constitui un fundament pentru viitoarele initiative privind dezvoltarea de servicii sociale la nivelul judetului.
Principalele linii directoare de dezvolatre a serviciilor sociale sunt:
1.    Imbunatatirea comunicarii si informarii asupra drepturilor si beneficiilor serviciilor sociale
2.    Imbunatatirea managementului si organizarea sistemului de furnizare a serviciilor sociale
3.    Facilitarea participarii tuturor actorilor sociali la dezvoltarea sistemului de servicii sociale

Orice serviciu social trebuie sa raspunda unei nevoi individuale sau de grup si sa acopere, printr-un suport specializat, solutionarea acesteia. Orice serviciu social trebuie sa porneasca de la o analiza concreta a nevoii de asistenta sociala

La nivel judetean, administratia publica locala trebuie sa constitue o garantie a drepturilor cetatenilor; aceasta are obligatia de a finanta, co-finanta, controla, valida si promova aplicarea acestor drepturilor. Aceste functii, alturi de cele de elaborare, evaluare, supervizare pot fi exercitate in comun cu alti actori, insa responsabilitatea finala ramane in sarcina administratiei publice. In asigurarea protectiei speciale a tuturor categoriilor vulnerabile, responsabilitatea revine Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului .

IV Principii

Principiile sunt menite sa reprezinte un cadru de referinta pentru dezvoltarea sistemelor de protectie de protectie sociala:
1    Serviciile sociale adaptate nevoilor beneficiarilor
2    Participare si dezvoltare
3    Calitate
4    Servicii integrate
5    Parteneriat
6    Egalitate de sanse si nediscriminare
7    Transparenta si responsabilitate
8    Monitorizare si evaluare

La aceste principii generale, elaborate de catre Comisia Europeana, pe masura dezvoltarii sistemelor de servicii de servicii sociale sau impus si alte principii ce trebuie luate in considerare:

- Solidaritate sociala – intrega comunitate participa la sprijinirea persoanelor care nu isi pot asigura singure nevoile sociale;
- Centrarea pe nevoia individuala, a familiei si comunitatii – finalitatea serviciilor sociale este activarea persoanei prin activarea capacitatilor individu